Binele si Raul

Dincolo de sensurile etimologice sau de sensurile atribuite de fiecare religie,credinta sau viziune,aceste doua concepte aflate in opozitie raman,totusi abstracte indiferent de sensurile date si de viziunile asupra lor.

Putem spune,inca de la inceput ca aceste doua concepte raman obiective,lipsite de sens,forme fara fond ele primind conotatii si interpretari in functie de individ,situatie,nevoie.

De exemplu,binele lupului inseamna moarte pentru caprioara,binele caprioarei inseamna infometarea si raul pentru lup,binele unui om poate sa se cladeasca pe suferinta altuia si invers,suferinta cuiva sa se cladeasca datorita binelui altuia,iar exemplele pot continua.

Acum,daca pana si aceste doua concepte sunt abstracte si stau sub semnul incertitudinii si a nesfarsitei interpretari,cum mai putem oare judeca moralitatea unei actiuni sau a unui om?

Simplu,avem doua variante: Ori ne aruncam in incertitudine si traim in ea ori ne raportam unui sablon moral.

Insa,oare putem sa le oferim acestor cuvinte cate o interpretare de sine statatoare,irefutabila?

Posibil,daca ne raportam la faptul ca scopul vietii a fiecarui om este fericirea,placerea si lipsa durerii.

Astfel,putem numi „bine” orice aduce fericire si „rau” orice aduce durere,neplacere sau orice lucru ce nu aduce fericirea.

Dar, cum am spusi si adineauri,fericirea cuiva poate fi suferinta altuia,asadar nu mai putem vorbi de un „bine” pur sau de un „rau” pur.

Pentru a simplifica aceste concepte,numeroasele religii le-au simbolizat in Divinitati aflate in antiteza,unele simbolizand Binele altele Raul.

Insa,si acestor divinitati li s-au atribuit insusiri umane pozitive sau negative ele fiind cosmetizate,deoarece in lipsa unor concepte certe nu putem delimita calitatie de defecte umane,nu putem vorbi nici macar de existenta unor calitati sau defecte,asta la o interpretare imediata.

La o interpretare din punct de vedere etimologic,calitatile Divinitatilor au mai mult sens,Divintatilor Binelui atribuindu-se calitatile considerate „pozitive” (iubirea,mila,inteligenta,frumusetea) iar Divinitatilor Raului atribuindu-se calitati considerate opuse (ura,cruzimea,prostia,uratenia).

Insa,sunt oare Divinitatile creatoare sau create? Ambele!

In sensul religios,calitatile Lor se gasesc in oameni un om fiind considerat bun sau rau in functie de calitatile carei parti se regaseste in el.

In sensul ateu,aceste divinitati au fost create dupa chipul si asemanarea noastra,ele avand calitatile sau defectele considerate de om pozitive sau negative si raman doar simple simboluri, arhetipuri.

Deci,am esuat incercand sa oferim o viziune de sine statatoare ale „Binelui” si a „Raului” din cauza multiplelor interpretari ce le-au nascut.

In final,singura concluzie ce o putem trage este aceea ca cele doua concepte sun subiective si depind de fiecare viziune in parte.